De ce vorbim singuri? Mai ales, noi, femeile. :)

10 Comments

Nu stiu despre voi, dar eu am foarte multe să-mi spun. 🙂

Din viaţă

M-a prins fii-mea o dată bombănind ca nebuna și m-a întrebat, cu ochii cât cepele:”Mami, cu cine vorbești acolo?”

Ca să nu sperii copilul să creadă naiba că sunt posedată și mă transform, sau că ne umblă duhul din lampă prin casă, i-am zis că îmi repetam un text. De unde? Eu bombăneam singură de n-aveam aer. Îmi fac planul pentru următorul cincinal zilnic, dacă nu la fiecare oră.

Când rămân acasă doar cu mama-soacră zici că suntem patru, nu două. Ea vorbește singură prin grădină, eu prin casă, de îmi e și frică să nu ne înhațe ăștia cu ninonino de la Spitalul nouă, că Popeștiul e doar la o aruncătură de băț de ei.

O să spuneți că e din cauza vârstei. Nu e. De mică fac așa. Turuiam în fața oglinzii de ziceai că la mine s-au terminat discursurile. Cred că de asta m-am făcut reporter. Ce am zis eu? E vreo meserie în care vorbești singur? La cameră,ce e drept, dar tot singur. Măcar sunt plătită pentru asta.:))

Bine, norocul meu este că vorbesc singură doar despre activitățile cotidiene, ca să nu uit câte ceva, că dacă m-ar lua gura pe dinainte și aș spune toate tâmpeniile care îmi trec prin cap…aoileu, mamă! Tot așa, partea bună e că nu mă apucă organizarea intrinsecă pe stradă sau în locuri publice. Atunci chiar am chef să vorbesc cu semeni de-ai mei.:))

Unde e limita?

Am căutat informații despre treaba asta, mai ales că din ce am vorbit cu ale mele, se manifestă mai mult la femei decât la bărbați. Se pare că noi suntem nevorbite, ca să zic așa. Ei se descurcă și fără obiceiul ăsta.

Mie mi se întâmplă des dimineața, când ajung în hol, gata să ies din casă: “Aoleu, oare am scos fierul de călcat din priză?” Nici nu știu ce rost are întrebarea, că doar nu e ca și cum îmi răspunde eul interior: “Da, făi, damblagioaico, l-ai scos!” Tot mă întorc din drum ca să verific, așadar nu mă ajută la fix nimic.

Citeam pe adevărul.ro un articol în care un nene specialist, Tony Schirtzinger, zicea că “vorbitul de unul singur este un semn că am devenit mai conştienţi asupra sinelui şi ne analizăm mai mult acţiunile, sentimentele”. Tot el spune că “atât timp cât folosim vorbitul cu sinele pentru a ne încuraja, nu riscăm să cădem în patologic.”

Deci dacă încep să îmi spun prin casă: “Hai, Irina, hai că poți! Pe ei, pe mama lor!”, nu sunt chiar de cămașă de forță.:))

Eu să știți că înțeleg dacă voi nu o să recunoașteți că faceți la fel. Pana mea, unele lucruri se spun, altele nu. Nouă în familia asta ne cam place să ne facem de cacao singuri ca să nu ne-o ia alții înainte. :))) Dar dacă totuși vi se întâmplă, ar ajuta să dați un semn. M-ar mai liniști treaba asta. :))

10 Comments
  • Mihai Chetreanu

    Reply

    Stai liniștită Irina! Mie îmi place să vorbesc singur într-una!! 😃😃

    • Irina Fodor

      Aha! Deci și bărbații fac asta!:)

  • Cosmina Tunsoiu

    Reply

    Been there, done that :))) nu esti sigura, soro! 😂😂

    • Irina Fodor

      Mă bucur că nu-s singură pe plantație!:)):* :* :*

  • Morarescu

    Reply

    Eu sincer….si pe strada, fiind singura imi fac discursul pe care as vrea sa l spun unei persoane, iubit , coleg…etc… cand realizez ca gandesc cu voce tare ma uit in jur sa vad daca am trecut pe langa alte persoane si m au auzit sau…am trecut neobservată…deci nu esti singura …

    • Irina Fodor

      Și nu-i așa că atunci când îl repeți iese mai bine decât când ajungi chiar să-l spui față în față?:))Te pup!

  • Gabriela Moisă

    Reply

    Nu doar ca vorbesc…mult…singura…dar mai si gestiulez si fac fețe… in special cand sunt nervoasa pe ceva/cineva..port un monolog (il pot numi dialog daca cealalta persoana exista doar in mintea mea?) de toata frumusetea :))

    • Irina Fodor

      😂😂😂 Esti de 1000 de puncte! E clară treaba, suntem “nevorbite”.

  • Mihaela Serban

    Reply

    Buna! Am citit undeva o chestie misto de genul:” eu vorbesc des singura pentru ca simt nevoia sa discut cu o persoana inteligenta “. Pot spune ca m-am amuzat maxim. Exista o explicatie! Eu ma surprind vorbind singura dar imi face bine. Am invatat sa discut eu cu mine. Sunt cea mai buna prietena a mea.

    • Irina Fodor

      :))))Bună asta! Deci, să nu ne tratăm, ci să continuăm! Vorbitul singur face bine!:)

Leave a Comment