Dacă pe copilul tău l-ar opri cineva pe stradă să îl întrebe cum îl cheamă, câți ani are, unde stă și cândeste singur acasă, cum ai reacționa?
Ai intra în panică, ai schimba yala, ai monta camere video peste tot, i-ai monta cip cu GPS în talpa pantofilor? Oricare ar fi soluția, sunt sigură că ai lua decizii și măsuri dure.
Ei, bine, online treaba asta se întâmpla foarte des și chiar dacă pericolul e cât de poate de real, nu toți părinții îl iau în serios.
Am des discuții cu soțu’ despre cum trebuie să ținem pasul cu tehnologia, nu atât ca să ne ușurăm noi viața, dar mai ales ca să o înțelegem pe cea a Dianei. Informația este putere și în cazul ăsta, pentru că dacă nu știi sau nu înțelegi pe unde îi umblă degețelele copilului când pune mâna pe laptop/telefon/tabletă, nici nu ai cum să simți pericolul la timp și să îl ferești de ce poate fi mai rău.
Regulile păreau foarte simple când eram eu copil: “Nu vorbi cu străinii!”, “Nu deschide ușa necunoscuților!” “Vino în casă când se lasă seara!”
Îmi aduc aminte că, odată, un om străin s-a oprit lângă gașca mea de copii de la bloc să ne întrebe ceva de o adresă. În secunda doi, un vecin de la bloc a intervenit și a preluat discuția cu cetățeanul, iar mama, care privea scena de la balcon, a și coborât să mă întrebe “ce voia de la voi omul acela?”
Cred că vigilența adulților trebuie să rămână aceeași și când vine vorba de mediul online, pentru că e la fel de periculos.
Poate, uneori, simțurile ne sunt amorțite de ritmul rapid în care ne petrecem viețile: deadline-uri la muncă, trafic, rate, grija zilei de mâine. Dar ca să păstrăm un mediu sigur pentru copiii noștri și atunci când navighează pe internet, e nevoie de doar câteva minute zilnic, în care să verificăm site-urile pe care au intrat, aplicațiile pe care le folosesc și jocurile care îi distrează atât de mult.
Nu mai spun că există aplicații care, o dată instalate în device-ul pe care îl folosește copilul, blochează conținutul necorespunzător sau alertează părintele când se întâmplă lucruri dubioase.
Până la o anumită vârstă, cea mică nu a avut device-uri proprii, iar la ale noastre avea acces cu porția. Evident, lucrurile s-au schimbat de când a crescut, și e firesc. Copiii au nevoie să învețe să folosească tehnologia, atât în scop educațional, cât și recreațional. Trebuie să se adapteze lumii în care trăim, la urma urmei, nu îi putem crește într-un glob de sticlă.
Doar că, deocamdată, până când voi fi sigură că va ști foarte clar să facă diferența între bine și rău, avem câteva reguli pe care le respectăm, și o să le las aici, poate vor fi de folos și altora.
1. Toate conturile ei sunt făcute cu ajutorul uneia dintre adresele mele de mail. Parolele sunt puse bine la mine în căpșor.
2. Sub nici o formă nu împărtășește în mediul online informații personale: număr de telefon, adresă, program, poze, etc. Când spun mediu online, nu mă refer doar la platforme de socializare, ci și la chat-urile de pe anumite jocuri în rețea.
3. Dacă vrea să descarce un joc sau o aplicație, negociem. Mai întâi, verific eu. Dacă consider că sunt potrivite pentru ea, are drum liber.
4. La o anumită perioadă de timp, facem împreună “curățenie” în device-urile ei. Le verific ca sa fiu sigură că funcționează corespunzător, ștergem aplicații nefolosite, dau o tură prin istoric.
5. Provocările din mediul online trebuie să rămână fără răspuns. Înclusiv mesajele aparent inocente de genul “Trimite la 10 prieteni ca să ți se împlinească o dorință”
6. I-am explicat, în repetate rânduri, că pentru orice problemă, noi, părinții, vom găsi soluția. Nu trebuie să se teamă să ne spună orice, chiar dacă cineva încearcă să o amenințe în mediul online că ne va face rău nouă sau prietenilor ei. Tăcerea e cel mai mare dușman când vine vorba de lucruri de genul ăsta și există persoane care se folosesc de amenințări de felul acesta, pentru a se asigura că cei mici nu vor spune ce se întâmplă. Îi explicăm că noi suntem oameni mari și știm să ne purtăm de grijă, dar cel mai important e să o ținem pe ea în siguranță.
7. Fără device-uri în camera copilului peste noapte. Sunt luate seara și se pun într-un loc comun. În living, de exemplu.
8. Am activat modul de protecție pentru copii pe toate device-urile pe care ea le folosește, astfel încât, majoritatea site-urilor cu conținut necorespunzător sunt blocate din start.
9. Deocamdată, am exclus varianta în care să își facă un cont pe un site de socializare: Facebook, Instagram, și așa mai departe. Dacă vrea să comunice cu prietenii, strada e a ei și o poate face live, sau poate da un telefon în cazul în care îi e dor de unul dintre ei. Pe măsură ce va crește, o să o ghidez și în lumea asta, a socializarii online.
10. Ultimul sfat, și poate unul din cele mai importante, este să mergeți direct la Poliție în cazul în care copilul vostru este hărțuit în vreun fel în mediul online sau i s-au cerut date personale și micuțul le-a dat. Lucrurile astea nu trebuie lăsate la voia întâmplării.
La urma urmei, important e să nu îi lăsăm singuri, să comunicăm constant, să îi facem conștienți că există riscuri și să îi învățăm, la fel ca în viața de zi cu zi, să fie responsabili, să înțeleagă și să simtă când este nevoie să tragă un semnal de alarmă și să ceară ajutorul părinților și adulților apropiați.
Am văzut acum câteva zile un experiment făcut de Telekom, care a rezultat intr-un video, disponibil in pagina dedicată campaniei https://www.telekom.ro/kaspersky-safe-kids/
Filmulețul ăsta mi-a zbârlit părul pe ceafă:
Apoi, am citit statisticile:
Unul din patru copii este victimă a cyberbullyingului cel puțin o dată pe lună, conform unui studiu EU Kids Online, din 2019. Când se confruntă cu abuzul de tip cyberbullying sau sunt expuși unor situaţii neplăcute, doar 5% dintre victime discută cu părinții despre aceasta problema (Asociatia Telefonul Copilului, 2020)
38% dintre copiii care devin victime ale exploatării sexuale au avut primul contact cu agresorii lor online. (sursa: NSPCC 2019)
60% dintre copiii români s-au întâlnit față în față cu străini pe care i-au întâlnit anterior online. (sursa: EU Kids Online 2019)
89% dintre toate avansurile sexuale față de copii au loc în conversațiile avute pe internet. (Sursa: Child crime prevention & safety center)
În 2019, studiul Salvați copiii a dezvăluit că 61% dintre copiii cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani au spus că au văzut lucruri care îi supără sau îi sperie în mediul online. Mai mult, 1 din 3 copii este expus la pornografie în mediul online înainte să împlinească vârsta de 10 ani. (Sursa: EU Kids Online, 2020)
Pe lângă toate acestea, Telekom a realizat propriul sondaj. Potrivit acestuia, 95% dintre copiii chestionați, care au vârste cuprinse între 10-17 ani, au menționat că accesează internetul de pe propriul telefon mobil, 38,8% de pe propriul computer sau laptop, 27,4% de pe propria tabletă și 27,4% de pe un televizor Smart.
Îngrijorarea vine din faptul că, de foarte multe ori, copiii nu le spun părinților adevărul despre timpul petrecut online și activitățile pe care le desfășoară pe internet.
Ca idee, 43% dintre copii au menționat că au vorbit cu cineva necunoscut pe internet, în timp ce doar 22% dintre părinți spun că ar putea face acest lucru copiii lor.
Cifrele nu arată bine deloc, așadar. Tocmai de aceea, Telekom Romania desfășoară o campanie de conștientizare a pericolelor la care sunt expuși copiii în mediul online și vine și cu o soluție.
Pentru activarea serviciului trebuie trimis SMS gratuit la 1333 cu textul „copil”.
Soluții există, mai e nevoie de puțină atenție și multă comunicare, ca cei mici să învețe să folosească internetul în mod responsabil. Așa cum încercăm zilnic să le oferim “uneltele” cu ajutorul cărora să se descurce în viața reală, la fel trebuie să procedăm și atunci când vine vorba de mediul online.
Chiar aș vrea să știu dacă ai voștri copii s-au lovit de situații cu pontențial periculos în mediul online și ce măsuri ați luat. Cu toții avem de învățat.
Aveți grijă de voi și de micuții voștri.
1 Comments